Mai toată lumea practică unul, două sporturi de vară, însă adevăratele provocări și satisfacții vin, adesea, datorită celor de iarnă. Temperaturile joase, peisajele cool și echipamentele de ultimă generație îți oferă adrenalină și acea plăcere care te face să urci pe pârtie iar și iar.
Din fericire, în fiecare sezon, pe listă sunt incluse activități noi, unele pentru profesionisti, altele pentru amatori, pe care le poți practica singur, cu familia sau cu gașca. Fie că ești fanul sporturilor tradiționale, fie că te numeri printre aceia care sunt gata să încerce ceva nou la orice oră, iarna este un anotimp numai bun să experimentezi sau să-ți perfecționezi tehnicile.
Mai multe despre ce presupune fiecare sport de iarnă în parte și cu ce trebuie să te echipezi vei afla în articolul de mai jos.
Cuprins
- Sporturi de iarnă
1.1. Snowboarding
1.2. Schi
1.3. Patinaj
1.4. Bob, skeleton și sanie
1.5. Sporturi de echipă
1.6. Sporturi recreative
- Beneficiile sporturilor de iarnă
<h2>1. Sporturi de iarnă</h2>
Activitățile de natură sportivă practicate iarna pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de diverse criterii:
- sporturile oficiale, care se bucură de recunoaștere prin competiții, precum Jocurile Olimpice: snowboarding, schi, patinaj, hochei, curling, bob, skeleton, sanie și multe altele;
- sporturile de echipă, care sunt practicate de către mai mulți membri cu un scop comun: hochei, bob, patinaj sincron sau curling;
- sporturile recreative: săniușul, patinajul pentru amatori, golful pe zăpadă și altele.
<h3>1.1. Snowboarding</h3>
A apărut în Statele Unite ale Americii, în anii 1960 și a devenit, între timp, sport olimpic și paralimpic. Placa de snowboarding a evoluat de-a lungul anilor, prima ei versiune, alcătuită din două schiuri lipite, având o funie la unul dintre capete, pentru direcționare. Ulterior, pe piață a fost introdus snurfer-ul, un fel de strămoș al board-urilor de astăzi, care era o placă mai lată, cu unul dintre capete ascuțit și ușor înălțat, asemănător cu cel al schiurilor.
Printre cele mai populare stiluri de snowboarding se numără freestyle, freeride și alpin.
Freestyle este cel mai creativ și mai spectaculos stil de snowboarding, prin care riderii fac o mulțime de tricks și sărituri. Îi vezi adesea la televizor, în reclame și se desfășoară, în general, în spații special amenajate: parcuri, pârtii cu șine și rampe. De aceea, acest sport se bucură de o popularitate ridicată și atrage cea mai multă publicitate. Pentru freestyle, riderii folosesc plăci mai scurte, cu ambele vârfuri înălțate, pentru a se putea mișca ușor înainte și înapoi și pentru a executa rotiri, sărituri și aterizări și boots moi.
Freeride este practicat pe terenuri neamenajate și îmbină o serie de mișcări și de trucuri care îți permit să surfezi pe pista neregulată. Adesea, la coborâre, poți da peste cantități enorme de zăpadă, copaci, stânci și pante abrupte. După cum ți-ai dat deja seama, nivelul de pericol este mai ridicat. Plăcile pentru freeride sunt ceva mai lungi decât cele pentru freestyle și au muchiile proeminente. Cât despre bootsbocanci, riderii îi preferă pe cei mai rigizi, dar totuși mai soft decât în cazul snowboardingului alpin.
În cazul stilului de curse, cel mai important aspect este viteza, iar trucurile spectaculoase trec în plan secund. Este practicat de cei care au deja o experiență bogată în acest sport. Placa pentru slalom este mai lungă și mai îngustă, iar anumite modele nu mai au vârful de la spate înălțat, deoarece riderul se deplasează doar înainte. Cei mai buni stăpânesc executarea virajelor strânse pe pista de coborâre. În acest caz, sportivii preferă boots-iibocancii și legăturile rigide, care le oferă control și stabilitate ridicată.
Dacă ești începător și vrei să te dai cu placa, iată câteva aspecte de care trebui să ții cont:
- Alege o pereche de boots cu o flexibilitate ridicată și poart-o o vreme prin casă, pentru a te obișnui cu ea.
- Nu uita nici de șosetele pentru snowboarding.
- În ceea ce privește placa, poți merge pe o variantă soft, pentru incepatori reverse camber, pentru a putea efectua lejer virajele.
- Legăturile ar trebui să fie la fel de flexibile precum placa si legaturile, cu spumă amortizoare. Dacă plănuiești să stai toată ziua pe pârtie, atunci ar trebui să alegi unele cu flex mediu.
- Alege Nu uita de geacaă și de pantalonii de snowboarding, care să fie impermeabile, ajustabile și cu un nivel ridicat de elasticitate și de respirabilitate.
- Nu uita de protectii, care iti vor fi un bun prieten, atat acum, la inceput, cat si ulterior. Casca si protectiile pentru diferite parti ale corpului, cum ar fi genunchii, incheieturile, spatele sau fundul, sunt must have in sporturile de iarna.
- Poți să adaugi și niște haine first layer și accesorii precum ochelari, căciula, mănuși și mască.
Poți practica snowboarding în Banat, la Gărâna, Semenic și Muntele Mic, în Bucovina, la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului și în Crișana, la Stâna de Vale și Moneasa. În Maramureș, există pârtii la Mogoșa, Stațiunea Șuior, Cavnic și Borșa. În zona Moldovei, vei găsi pârtii la Slănic Moldova, Durău și Cozia, iar în Muntenia, cele mai cunoscute sunt la Sinaia, Azuga și Bușteni. Oltenia oferă 6 pârtii omologate numai în stațiunea Rânca, iar în Transilvania vei avea parte de cea mai mare varietate: pe Domeniul Schiabil Șureanu, la Poiana Brașov, Predeal, Drăguș, Schi Arena, Mărișel – Copcea, Ciucea și Băișoara.
<h3>1.2. Schi</h3>
Spre deosebire de snowboarding, schiul este practicat de mii de ani. Varianta sa modernă a apărut în Scandinavia, iar până la mijlocul secolului XIX a fost practicat mai ales în scopul deplasărilor. Ulterior, a evoluat, transformându-se într-o activitate sportivă și recreativă.
Stilurile de schi pot fi clasificate astfel: alpin, fond și sărituri.
Schiul alpin constă în coborârea pe pante acoperite cu zăpadă, respectând trecerile prin anumite puncte obligatorii, numite porți. Este practicat atât în competiții, fiind introdus ca disciplină în cadrul Jocurilor Olimpice în 1936, cât și ca activitate recreativă. În ceea ce privește echipamentul, ca începător, ar trebui să te orientezi către modele de schiuri scurte, care sunt mai ușor de controlat, cu o greutate redusă, cu ajutorul cărora poți executa întoarceri scurte și rapide. Cei mai avansați vor alege schiuri mai lungi, care oferă mai multă stabilitate, pentru un stil mai rapid și agresiv. Modelele pentru stilul alpin vor avea mereu călcâiele fixe. Pe lângă acestea, va trebui să alegi legăturile, clăparii și casca de protecție.
Pentru schi fond, se utilizează schiuri cu călcâi mobil. Acesta este practicat mai des în țările cu suprafețe întinse de zăpadă, precum cele din Europa de Nord, SUA și Canada. În cadrul Jocurilor Olimpice, probele presupun 5 distanțe ce trebuie parcurse, iar stilul de alunecare pe zăpadă poate fi clasic sau liber. Cel tradițional nu lasă schiurile să devieze de la traseul prestabilit, pe când cel liber le permite sportivilor să aleagă ce mișcări execută. Echipamentul presupune schiuri, clăpari, legături și bețe. Acest tip de schi poate fi practicat atât pe terenuri amenajate, cât și pe unele virgine, atât timp cât traversarea se poate face fără probleme.
Săriturile cu schiurile pot fi executate doar în spații special amenajate. Acest stil presupune deplasarea în viteză pe o rampă, desprinderea de la sol și aterizarea. Scopul sportivilor este acela de a ateriza cât mai departe de linia de start. Intervalul de timp în care schiorul este desprins de sol atinge, în medie, 5-7 secunde. Pe lângă lungimea săriturii, în cadrul competițiilor, pentru jurizare, se iau în considerare și factori precum stilul, ținuta corpului și felul în care aterizează sportivul. Rampele au diverse lungimi, iar cele de dimensiuni mari sunt folosite la competiții mai importante.
Dacă vrei să alegi o pârtie de schi, te poți inspira din lista de la capitolul de snowboarding.
<h3>1.3. Patinaj</h3>
Ca și în cazul schiului, primele forme de patinaj au apărut acum câteva mii de ani, din motive practice. În timp, acesta a evoluat, cea mai importantă modificare fiind adăugarea lamei pentru patinat. Astfel, datorită formei sale, patina nu doar că alunecă, ci și taie gheața. Dintr-o modalitate practică de deplasare, patinajul s-a transformat într-un sport și într-o activitate recreativă, pe care o poți practica și tu, chiar la tine în oraș.
În cadrul concursurilor oficiale, există două tipuri de patinaj, cel artistic și cel de viteză.
Patinajul artistic îmbină deplasarea pe gheață cu mișcări împrumutate din gimnastică, precum săriturile și piruetele. Patinele profesioniștilor au o structură specială, cu o lamă ce prezintă două muchii și un set de zimți, create pentru executarea figurilor. Din 1908, se află pe lista sporturilor olimpice de iarnă.
Patinajul viteză este o probă sportivă de întrecere pe gheață. A fost introdus ca sport olimpic la ediția din 1924 a Jocurilor de la Chamonix. Cursele se desfășoară pe diferite distanțe: scurte, lungi sau maraton. În 1916, sportul este înscris pe lista Jocurilor Olimpice. În cazul patinelor pentru curse, lama este semnificativ mai lungă decât cea a modelului artistic, iar talpa pantofului este dreaptă.
Pe lângă cele două sporturi oficiale, patinajul poate fi practicat și ca formă de recreere. Pentru o astfel de activitate, modelele patinelor sunt similare cu cele de hochei sau de patinaj artistic.
Amatorii acestui sport pot găsi cu ușurință patinoare în aproape toate orașele din România. În București, există mai multe astfel de spații: Patinoarul Cișmigiu, Patinoarul Floreasca și cele mai mici, din mall-uri.
<h3>1.4. Bob, skeleton și sanie</h3>
Aceste 3 sporturi au câteva aspecte în comun, deoarece toate presupun deplasarea participanților pe o pârtie de gheață, într-un vehicul pe șine, care are o viteză ridicată.
Apărut la finalul secolului XIX în Elveția, bobul a devenit sport olimpic în 1924. Echipele pot fi alcătuite din 2 sau 4 membri. O parte dintre aceștia propulsează vehiculul și apoi se urcă în acesta din mers.
Sania a fost inclusă pe lista sporturilor olimpice în 1964. Sportivul trebuie să se deplaseze cât mai repede pe o pantă descendentă, fiind așezat pe sanie cu picioarele înainte.
Skeletonul funcționează după același principiu, însă poziția participantului este diferită: acesta va fi așezat pe burtă, având capul îndreptat spre direcția de mers. Într-o astfel de competiție, sania poate atinge până la 130 de kilometri pe oră.
Echipamentul utilizat este format din costum, realizat din materiale speciale și cască de protecție. În România, pistele pentru aceste sporturi sunt destul de rare, cea mai cunoscută fiind cea pentru bob, de la Sinaia.
<h3>1.5. Sporturi de echipă</h3>
Lista sporturilor de iarnă practicate în echipă devine din ce în ce mai bogată, după fiecare sezon. Printre acestea se numără bandy, broomball, curling, hochei, ringette, rugby în zăpadă, patinaj sincron și altele. Doar o parte dintre acestea sunt recunoscute ca sporturi oficiale, altele fiind specifice anumitor regiuni de pe glob.
Hocheiul pe gheață este un sport de contact, practicat între două echipe adverse, cu obiectivul de a înscrie cât mai multe puncte prin plasarea pucului în poarta oponenților. Echipamentul conține costum cu apărătoare, crosă de hochei, patine și cască.
Curlingul se joacă, de asemenea, pe gheață și presupune lovirea unor pietre speciale din granit, cu scopul de a nimeri ținta, numită “house”. Echipele, formate din 4 membri, se ajută de niște instrumente speciale, numite mături de curling, pentru a înlesni deplasarea pietrei de granit. Atât curlingul, cât și hocheiul pe gheață sunt sporturi olimpice.
Patinajul sincron este un sport practicat în echipă, ai cărei membri, în număr de 8 până la 20, execută simultan mișcări specifice. Adesea, se deplasează cu viteză mare și efectuează pași complicați.
<h3>1.6. Sporturi recreative</h3>
Pe lista activităților recreative de iarnă se numără ciclismul pe zăpadă, cursele pe gheață cu diverse vehicule, golful pe zăpadă sau săniușul. Acestea nu sunt reglementate oficial, însă, pentru majoritatea, există regulamente acceptate de participanți.
<h2>2. Beneficiile sporturilor de iarnă</h2>
Practicarea sporturilor de iarnă vine la pachet cu numeroase avantaje, așa că nu ezita să practici o astfel de activitate, oricând ai ocazia, chiar dacă o faci la nivel profesionist sau ca amator.
Mișcarea în aer liber pe timp de iarnă este benefică pentru cei care suferă de alergii, astm bronșic sau de alte afecțiuni ale aparatului respirator, deoarece aceste activități contribuie la creșterea ritmului cardiac și la menținerea sănătății inimii și a sistemului circulator. De asemenea, este asigurată o tonifiere generală, deoarece, pentru a practica majoritatea sporturilor de iarnă, este necesară utilizarea tuturor grupelor de mușchi. Echilibrul și flexibilitatea au și ele de câștigat, mai ales dacă practici snowboarding sau schi. În plus, vei deveni mai rezistent la efortul fizic.
Surse foto: shutterstock.com; pexels.com